5 ani pana la prima vidanjare!

NUMAI LA NOI !
Numai la noi veti gasi un sfat competent privitor la fosele septice.
Numai la noi aveti garantia unei fose simple si usor de exploatat.
Numai la noi gasiti o fosa septica verificata la inundatii.
Numai la noi gasiti o fosa septica cu agrementare de mediu.
Numai noi adaptam o fosa de beton astfel ca sa uitati de vidanjare.
Numai la noi aveti garantia unei lucrari fiabile verificata de cele peste 900 de fose septice realizate in ultimii 9 ani.
 

DESPRE FOSELE INUNDATE:

I: S-a inundat fosa-cazul 4. Ce s-a intamplat si ce ar trebui sa fac?

R: In ultimul an, 2008-2009, tot sunt solicitat la fose septice (ministatii de epurare) facute de alte firme si constat vicii grave atat de conceptie cat si de executie. Chiar daca este vorba de fabricanti cu nume grele sau de fose cu denumiri avand rezonanta germanica. Uitandu-ma pe breviarele de calcul ale foselor FS1 si FS2 facute in urma cu 10 ani cand ma sfatuiam cu regretatul specialist in ingineria mediului prof dr Mircea Podani, observ ca ce se comercializeaza azi, sufera de cateva vicii de baza si anume:

O prima conditie nerespectata: apele reziduale care ajung in fosa cu viteza adesea destul de mare, trebuie sa nu deranjeze procesul de digestie si sedimentare din primul compartiment, deci trebuie sa treaca printr-o piesa de linistire, piesa cu valoare minora care la multe fose lipseste din varii motive.

O a doua conditie nerespectata: apele reziduale trebuie sa tranziteze fosa intr-un timp de min 20 de ore cu o distributie uniforma a debitelor fara zone moarte si fara scurtcircuitari. In plus adancimea minima sa nu fie mai mica de 80cm. Acest sumum de conditii nu poate fi realizat in fose de volum mic cu sectiuni cilindrice. Sectiunea ideala este ovoidala sau in cel mai rau caz paralelipipedica, dar nu cilindrica.

O a treia conditie nerespectata: apele epurate care ies din fosa trebuiesc preluate din ultimul compartiment de asa maniera incat grasimile si spumele sa ramana in fosa, in nici un caz nu trebuie sa ajunga in dren. Aceasta preluare se face si ea printr-o piesa speciala de valoare nesemnificativa, piesa care am constatat ca lipseste la multe fose. Atunci nu-i de mirare ca dupa un an sau maxim doi drenul fosei este compromis.

I: S-a inundat fosa-cazul 3. Ce s-a intamplat si ce ar trebui sa fac?

R: Din constatarea facuta impreuna cu dvs, urmare a ploilor abundente din ultima perioada, apele pluviale de pe tot acoperisul si din curte, s-au dirijat spre locul cel mai coborat, adica in fosa. Fagasurile create de apele pluviale erau chiar foarte vizibile la cateva zile de la ploi. Daca socotiti ca ultimile ploi din iulie 2005 au avut si peste 80l/m², la cei 350m² ai acoperisului dvs plus cei 150m² ai curtii, rezulta un volum de apa de 40.000l adica 40m³. Ori fosa dvs de 5 persoane este dimensionata sa absoarba 1m³/zi........ Solutii sunt, o drenare corespunzatoare a curtii este absolut necesara.

I: S-a inundat fosa-cazul 2. Ce s-a intamplat si ce ar trebui sa fac?

R: Explicatia e simpla, consecintele sunt dramatice iar remedierile costisitoare. Din constatarile facute la fata locului, rezulta ca dupa constructia FS, in toamna, ati deversat o piscina de 70-80 mc sub pamant cam la 2 m de FS. Ba mai mult ati canalizat in acelasi loc toate apele pluviale de pe acoperis (cam 300mp care la o ploie de 20 l/mp aduna ~6 mc de apa in cateva ore). Apa deversata a luat drumul de minima rezistenta, adica spre FS pana a inundat-o. Solul dvs este argilos si are o capacitate limitata de absorbtie: absoarbe relativ usor 1÷2 mc de apa/zi de la o FS, dar cand e vorba de 70-100mc lucrurile se schimba fundamental. Recomandam realizarea la 5-6 m de locul de deversare a piscinei si pluvialelor, pe directia opusa FS, a unui dren. Este o gropa de ~15÷20 mp adanca de 3m in care turnati un strat de pietris spalat granulatie 20÷40 mm, gros de 1m, dupa care acoperiti cu pamantul rezultat din sapatura. Intre zona de deversare a pluvialelor si groapa raelizata, sapati un sant de legatura umplut cu acelasi pietris peste care puneti pamant. Scopul este ca apele dvs sa fie canalizate cat mai departe de FS si in continuare sa fie drenate in sol.

I: S-a inundat fosa-cazul 1. Ce s-a intamplat si ce ar trebui sa fac?

R: Explicatia dvs mi-ati dat-o: s-a spart o teava de apa la centrala termica si pompa de siguranta (pompa basa) a trimis toata apa in fosa pana ce aceasta s-a inundat. Ati avut si o reactie imediata: ati chemat vidanjorii care au golit rezervoarele fara a se ocupa insa si de apa din jurul acestora desi operatiunea este la fel de simpla ca vidanjarea. Conform legii lui Arhimede: un corp imersat in apa este impins de jos in sus cu o forta egala cu greutatea volumului de apa deslocuit; unul din rezervoare s-a ridicat cu ~30 cm. Ca remediere nu-i alta solutie decat repozitionarea corecta a rezervorului. Aceasta implica scoaterea rezervorului si a pietrisului. xxx

I: Dupa ploile din iulie 2005 fosa mea este complet plina iar canalizarea catre ea este inundata si nefunctionala. Ce se poate face in afara de a vinde casa ?

R: Nu trebuie sa vindeti casa, abea ati terminat-o si cred ca va puteti bucura de ea multi ani dar cu unele costuri suplimentare. La vizita facuta la dvs am constatat ca toata zona unde era amplasata casa dvs era acoperita de apa care stagna iar vecinii aveau aceiasi problema. Ce s-a intamplat? Terenul este mai jos si aici apa a baltit mai in toti anii cu ploi sau zapezi mai abundente. Apele s-au adunat in zona caselor dvs cu multi ani inainte; in curgerea lor au carat si depus diverse materiale organice si grasimi, astfel ca solul de suprafata a devenit colmatat si si-a pierdut practic capilaritatea. Cum s-a vazut, la vecinul dvs era sapata o groapa adanca de 3m si in ea nu era pic de apa, s-a scurs toata fara probleme. Ce deducem de aici: ca un strat de drenare realizat la o adancime convenabila, poate rezolva problema atat a dvs cat si a vecinilor. In acesta drena va trebui sa evacuati apa din fosa septica si dupa un timp totul va intra in normal. Este bine ca si vecinii dvs sa procedeze la fel deoarece veti constata la inceput ca drenati si apele din zona curtilor lor. Cred ca un specialist in lucrari ingineresti va poate dimensiona o drena potrivita cu situatia dvs. Este o lucrare pe care o estimez intre 2000 si 3000 RON.

I: S-a infundat canalizarea, apele uzate nu mai ajung la fosa. Ce s-aintamplat?

R: Dupa cum ati vazut lucrarea a fost destul de laborioasa. Fosa a lucrat bine numai ca la intrarea in ea am gasit niste pampersi aruncati de bona copilului. Este adevarat ca sunt din materiale natural biodegradabile, dar ca sa ajunga la faza de degradare trebuie sa treaca un timp macar de ordinul saptamanilor daca nu al lunilor; materialul respectiv nici macar nu a ajuns la fosa. Este iarasi adevarat ca in instructiunile de utilizare ale fosei nu scrie ca astfel de materiale ar fi interzise, dar vom remedia acest lucru in zilele care urmeaza. In marile hoteluri atat de la noi cat si din strainatate, se pune la baie o punga prevazuta pentru materiale de higiena intima, in nici un caz nu se arunca in closet. Sa nu fiu inteles gresit: nu vorbim aici de hartia higienica, ci numai de pampersi si tampoane.

I: Casa e aproape gata. Cum rezolv problema fosei daca apa e la 1m sub pamant ?

R: Grea problema ! La vizita facuta la Otopeni am stabilit:

• Sa realizati intai un dren conform schitei pe care v-am lasat-o, cu posibilitatea pomparii apelor de sub adancimea de 2m.

• Sa pompati apoi apele de sub 2m catre o alta parte a curtii;

• Sa ridicati conductele de canalizare de la -0,9m, la - 0,3m fata de ctn (cota teren natural).

• Sa realizati o fosa de tip FS1;

Am estimat o rata de succes la aceasta solutie de 90%. Ca solutie de avarie (cei 10%), se va monta FS1 in subsol si apoi se va pompa apa curata intr-un dren de suprafata din curte.

Discutia despre infiltratiile din subsol si solutiile de eliminare a umezelii nu fac obiectul acestei rubrici;

I: La ultimile ploi (septembrie 2005), fosa de beton s-a lasat in sol cam 0,3m. Ce s-a intamplat si ce pot face sa o vidanjez mai rar ?

R: La fata locului (Snagov), am constatat impreuna, ca fosa dvs a fost construita fara fund, are numai niste pereti destul de subtiri si fara nici un fel de fundatie, acoperiti cu o placa groasa de beton armat, peste care s-a mai pus si un strat de pamant de 0,4m. La ultimile ploi s-a muiat tot pamantul din jur, de dedesubt si de deasupra, iar acest ansamblu si asa destul de greu, s-a scufundat in pamant cam cu 30-40cm. Din fericire racordurile de canalizare nu s-au fracturat, in mod sigur s-au coborat si ele in pamantul moale astfel ca fosa este in continuare functionala. Va sugerz adaptarea langa fosa a unui dren de pietris astfel ca sa uitati de problema vidanjarii lunare. Apa freatica e cam la 1,5-2m (fata de alte zone sunteti de invidiat !), totul este sa fim cu nivelul sub cel al canalizarii casei. Deci solutia este o adaptare la fosa dvs, care din acel moment va deveni o fosa cu nivel constant si va mai trebui vidanjata peste 5-6 ani.

I: La ultimile ploi (septembrie 2005), mi s-a inundat nu numai fosa dar si toata curtea si putul si subsolul. Ce pot face ca sa pot folosi instalatiile sanitare ale casei ?

R: Da, e problema mare in multe locuri pe unde am facut fose: la Otopeni, la Jilava, la Popesti Leordeni, la Rosu si nu numai.  Indiferent ca sunt cu drenajul apelor in sol sau sunt de beton, fosele s-au umplut cu apa. O clienta din Jilava m-a chemat dupa 2 zile de ploaie ca i s-a inundat fosa. A doua zi mi-a telefonat sa nu mai vin ca toata curtea arata ca un lac............ Desigur apa se va retrage incet, incet, functie de posibilitatile de drenaj ale zonei.

In unele locuri cum sunt Otopeni, Cernica, Afumati existau pe camp canale de desecari facute inainte de 1990 in scopul evitarii baltirii apelor si a  depasirii mai usoare a perioadelor de inundatii. Acum acele terenuri agricole s-au transformat in terenuri de constructie, canalele de desecare au fost acoperite cu resturi de la constructii sau au fost chiar umplute si peste ele s-au ridicat case.

Vestea rea: asanarea unei curti este costisitoare mai ales cand si la vecini este aceiasi situatie de inundare. Vestea buna: ca solutie imediata este pomparea apei din fosa catre un camp sau o gradina chiar daca acestea sunt inundate. In cateva ore fosa se va elibera si nivelul apei va scadea sub nivelul conductei de canalizare catre fosa. In acel moment puteti deja folosi instalatiile sanitare.

Atentie: NU RECOMANDAM VIDANJAREA FOSELOR USOARE CU VIDANJA ORICUM, ESTE POSIBIL CA ELE SA SE DISLOCE, SA SE STRICE, TREBUIE SCOASA APA DIN IMEDIATA APROPIERE A REZERVOARELOR, DIN JURUL REZERVOARELOR.

Ca solutie pe termen lung va trebui sa va realizati un sistem de drenaj al curtii gandit astfel ca sa puteti controla dvs nivelul apelor din sol, nu natura. Cum se realizeaza acesta va vor spune specialistii, la situatii diferite sunt soluti diferite si costuri diferite. De la caz la caz va pot indruma si specialistii nostri.

I: O clienta din Petresti imi comunica ca de 15 zile vidanjeaza zilnic FS din beton si aceasta se umple din nou.  150 RON/zi! Nu poate suporta aceasta cheltuiala pana la primavara, curtea e aproape inundata, si din subsol izvoreste apa; nici in strada nu o poate arunca pentru ca si vecinii sunt inundati, s-au creat chiar animozitati. 

R: Iar intrebarea asta! Cu apele trebuie luptat, nivelul apelor din sol va scadea! Dvs vidanjati si apa vecinilor. Trebuie sa pompati apa curata din drenul FS in asa fel ca sa-i scadeti nivelul sub nivelul conductei dintre casa si FS. Unde sa o pompati e o alta problema: daca prin vecinatati nu este posibil, va trebui sa acceptati temporar inundarea curtii, dar macar va puteti folosi de instalatiile sanitare.

I: O clienta din Jilava ma intreaba ce sa mai faca ca fosa dansei sa functioneze normal, nivelul apei din sol fiind deasupra nivelului conductei de canalizare dintre casa si fosa.

R: De data asta dau exemplul Olandei, tara care se afla cu 5-15m sub nivelul marii si care cu toate astea are agricultura cea mai performanta din Europa. Cand eram copil vedeam prin tablouri vechi multe mori de vant si imi inchipuiam ce industrie de morarit dezvoltata aveau olandezii.... Abea mai tarziu am aflat ca de fapt toate acele mori de vant actionau niste pompe. Da, olandezii pompeaza continuu apa de 150 de ani, au transformat pompand niste mlastini in cel mai bun teren agricol. Concluzia: cu apele trebuie sa lupti nu numai construind diguri dar si pompand. Si acum concret pentru situatia din Jilava: apa din ultima treapta a fosei trebuie pompata repetat astfel ca nivelul ei sa ajunga la cel de functionare. Cat priveste apa patrunsa in subsolul casei, are aceiasi provenienta. Solutia buna nu este o hidroizolatie suplimentara asa cum au indicat diversi "specialisti" dornici sa obtina o comanda de lucru, este o solutie si scumpa si cu rezultate incerte. Solutia e simpla: trebuie realizata o basa in subsol si in ea introdusa o pompa cu flotor care sa evacueze apa de cate ori este necesar.

I: Am o FS care de cand am montat instalatia de dedurizare se umple foarte repede.

R: Am mai intalnit problema. In ultima vreme instalatiile de dedurizare cu schimbatori de ioni s-au ieftinit substantial, tot mai multa lume alege in mod justificat varianta montarii lor. Aceste instalatii au un programator care in functie de gradul de duritate al apei la intrare si duritatea apei care se doreste la iesirea spre consumator, alege un ciclu de spalare a masei cationice mai lung sau mai scurt. Aceasta apa de spalare (saramura de NaCl, 10-15kg sare/luna) este aruncata la canalizarea casei. Nu ar fi mare problema daca ar fi vorba de 100 litri/zi, dar in conditii mai grele instalatia de dedurizare genereaza 600-800 litri/zi si chiar mai mult, debit foarte mare daca ne gandim ca o persoana care face baie, face bucatarie si spala la masina automata, consuma max 200 litri de apa pe zi. Sfatul meu este sa opriti instalatia de dedurizare cateva zile ca sa sesizati cat de importante sunt diferentele. Vorbiti cu furnizorul instalatiei sa ajusteze programatorul astfel ca sa nu se arunce mai mult de 500 litri pe saptamana. In principiu solutia de sare (saramura de NaCl) rezultata in cantitati mici (sub 2kg/luna) nu dauneaza bacteriilor din fosa si nici fosei, dar fosa se umple repede, iar la fosele cu drenajul apei in sol, acesta poate fi depasit. Va sugeresz ca saramura sa fie deversata in alta parte, eventual cu apele de ploaie, nu in FS.

 Optimizat pentru: fose, fose septice, vidanjare, statii de epurare, fosa vidanjabila, ministatie de epurare, canad, la cheie, aviz protectia mediului.  

Copyright © 2002 Canad Sys