|
SOLUTII
TEHNICE DE MONTAJ:
I: As dori sa construiesc o FS
dar practic nu exista loc in curte, ne puteti ajuta?
R:
Desigur, fosele noastre ocupa la
sol numai 3mp FS1 (de 5 persoane) si 4,2mp FS2 (10
persoane). In plus fosele noastre se pot acoperi cu un strat subtire de
pamant pt cultivarea gazonului. Ele sunt circulabile pietonal.
I: Avem uneori apa cam la 2m sub
nivelul curtii, ne inunda si beciul. Ce solutii de montare a unei fose
septice exista?
R:
Este o situatie mai delicata.
Pentru un raspuns competent trebuie vazut de unde provine apa. Poate fi
de la un lac adiacent cu nivel variabil sau fix, poate fi de la panza de
apa freatica, sau cum se intampla mai nou in unele zone, din baltirea
apei din vecinatati si pe principiul vaselor
comunicante ajunge la subsolul dvs. Doar e democratie: tot omul isi
poate fora cate puturi doreste si la ce adancime doreste, fara sa ceara
avizul cuiva.
I: Am o FS betonata cu
capacitatea de 12mc, casa din mediu rural, fiind locuita de 6
persoane. Nu mai am nervi sa ma tot rog de vidanjori in fiecare luna,
sunt mereu ocupati sau au masina defecta iar preturile cresc in fiecare
luna.
R: Nimic iremediabil, putem adapta
fosa, dupa cum e situatia la dvs, un rezervor final si un dren, astfel
ca sa o vidanjati odata la 5-8 ani. Facem in mod curent asta, lucrarea
costa in jur de 2800 lei si se poate executa in 3
zile. In prezent, la un consum normal la 6
persoane fosa dvs trebuie vidanjata cam la 1,5 luni (cate 3 vidanje)
socotind un coeficient de umplere de 80%. Aceasta investitie se recupereaza
in 6-8 luni.
I: Am un put uscat, in ultimul
timp il vidanjez tot mai des. Se mai poate remedia ceva?
R:
Este de fapt reluarea uneia din
intrebarile de mai sus. Puturile uscate au fost utile cand aduceam apa
in casa cu galeata si ne spalam cu mare economie. Capacitatea
puturilor uscate de drenare in sol a apelor
menajere este minima. Acum mai tot omul isi trage apa in casa de
la put sau de la retea, acolo unde exista;
toata lumea face baie iar rufele se spala la masina automata. Deci
puturile nu mai pot drena in sol decat partial apele menajere. Da,
exista solutii de realizare a unor adaptari astfel ca vidanjarea sa
poata fi facuta la 12-18 luni. Specialistii nostri va pot ajuta.
I: Cum se fac interventiile la
FS?
R:
Vidanjarea se face de un
vidanjor specializat, echipat cu tot ce este necesar. La FS vechi din
cauza grasimilor se infunda racordul de intrare si unii proprietari de
case se aventureaza in interiorul fosei pentru curatarea acestora.
Atentie!! pot surveni accidente mortale! Este o operatiune pe
cat de banala si usoara, pe atat de riscanta. Se stie ca in FS urmare
actiunii unor bacterii anaerobe se realizeaza separarea apei de grasimi
si namoluri; in acest context se creaza diverse gaze: metan, hidrogen
sulfurat, mono si bioxid de carbon, etc. Cu gazele usoare desi ard iar
acumulate explodeaza, nu-i problema, se elimina imediat cu mare viteza
prin cea mai mica fisura, practic ele nu raman in FS. Problema sunt
gazele mai grele ca aerul care raman in FS si atunci cand cineva coboara
inauntru se axfisiaza rapid; alt cineva incearca sa-l salveze si ramane
si el acolo...... Se cunosc destule accidente in mai toate tarile.
Deci, daca trebuie sa intrati in fosa, legati-va cu o franghie si rugati
pe cineva sa va asiste din exterior sau si mai bine apelati la un
cunoscator.
I: Ce pot face ca sa-mi vidanjez
FS mai rar? Am o FS din beton dar cand am construit-o nu i-am turnat si
fundul. Acum o vidanjez lunar. Se mai poate face ceva?
R:
Idea dvs a fost ca apa
rezultata sa se scurga natural in sol. Apele menajere contin in afara de
apa, substante solide si grasimi. Capilaritatea
solului a fost compromisa: la inceput apele s-au scurs in sol dar
in timp acesta s-a colmatat cu grasimi si
subsatante solide. Acum fosa dvs functioneaza
ca una cu fundul betonat adica este perfect etansa si trebuie sa o
vidanjati odata sau de doua ori pe luna, vidanjare care costa practic
cat incalzirea casei. In sine ideea nu-i rea, numai ca are cateva
inconveniente si anume: Primul este ca scurgerea apelor de fosa in sol
nu mai este acceptata de organele de protectie a mediului decat pentru
mediul rural. Al doilea este ca nu ati luat masuri de separare a
grasimilor si substantelor solide inainte de a trimite apa in sol. Da,
de la caz la caz exista solutii de remediere astfel ca sa vidanjati FS
la 12-18 luni. Apelati cu incredere la specialistii nostri.
I: Fosa mea de beton trebuie
vidanjata si de 2 ori pe saptamana in perioadele ploioase. Daca nu o
vidanjez, apele uzate refuleaza in subsol. Ce s-a intamplat si ce ar
trebui sa fac?
R:
Casa a fost cumparata "la cheie"
in urma cu 2 ani de catre un distins parlamentar. Am gasit la fata locului: o canalizare adanca de 2m, o
FS realizata din tuburi de beton cu Ø1000,
adanca de 5m, iar in mijlocul acestora un put care se continua inca
cativa metri pana la panza de apa freatica. Pe partea cealalta a casei
bine inteles putul de apa la 8-9m adancime, deci tot panza de apa
freatica!!! Din nefericire situatia este de necontrolat si nu este
singulara: fara a da nume, am intalnit-o in cateva din cartierele noi
din jurul Bucurestiului. Nu comentez ca aceasta
"solutie"
se
regaseste si in Bucuresti, zonele fara canalizare; dar macar aici exista
retea de apa potabila... Clientul meu mi-a zis ca nu bea decat apa
minerala; i-am replicat ca spalatul vaselor, al rufelor, spalatul pe
dinti, gatitul, se fac totusi cu apa din put. Ce s-a intamplat? Un an
"solutia"
a functionat, dar din cauza ca nu s-a luat nici o masura de separare a
grasimilor si mai ales a rezidurilor de la detergenti (acestia devin de
consistenta sapunului de casa), acestea au colmatat putul, iar apele
menajere la care s-a adaugat imbibarea cu ape de ploaie a solului,
depasind capacitatea de absorbtie a putului. Cum se rezolva? Cu dren
adiacent sau, mai explicit, un dren la aproximativ 1m sub nivelul
canalizarii. Alta solutie este cu dren de suprafata in care se pompeaza
numai
apa curata din fosa.
I: Fosa mea trebuie vidanjata si
de 2 ori pe luna. Ce s-a intamplat si ce ar
trebui sa fac?
R:
Pe locul unde
s-a ales amplasamentul fosei, cu ani inainte, a fost un put absorbant
(tot un fel de fosa). Din cauza grasimilor deversate si trimise direct
in sol, capacitatea de absorbtie a acestuia s-a diminuat subsatantial,
capilaritatea pamantului pe acea zona a fost definitiv compromisa.
Pentru remediere exista doua solutii:
prima:
de realizare a unui
dren suplimentar cat mai departe de acea zona cu sol compromis si
a
doua:
de pompat apa rezultata din zona finala catre o alta parte a
curtii unde sa o folositi pentru irigarea gradinii. Un bioactivator de
fosa ar fi si el util dar va avea un efect temporar.
I: Am fost
intrebat de un client daca se poate amplasa FS sub garajul de la
intrarea in curte, cu gurile de vidanjare in garaj.
R:
In principiu
se poate orice, dar cu anumite restrictii. Opinia mea este sa nu se
amplaseze in garaj. Din FS se degaja printre altele si gaze mai usoare
ca aerul: metan, hidrogen, hidrogen sulfurat. Acestea sunt gaze
inflamabile si in anumite concentratii chiar explozibile. Daca la o
amplasare exterioara aceste gaze se raspandesc in atmosfera cu o mare
viteza ascensionala, intr-un garaj trebuiesc luate masuri serioase de
siguranta impotriva acumularii lor. Nu le enumeram deoarece nu fac
obiectul acestui site.
I: O intebare
pe care o pun multi clienti: ce
panta si ce diametru trebuie sa aibe conducta dintre casa si FS.
R: O panta de 5mm/m este
suficienta, iar conducta pentru evacuarea apelor uzate Ø110mm. Vorbim
aici de FS ce deservesc grupuri de 5-20 persoane. Precizam un lucru
important: conductele cu diametre mai mari sunt cele mai susceptibile de
a se colmata; practica a dovedit-o de multe ori. Explicatia simplista:
la o simpla evacuare de la wc, apele uzate nu ating viteza de
autocuratire in conductele cu diametre mari, materialele solide raman pe
conducta, in timp se intaresc si de aici la infundarea tevii nu mai e
mult. Proiectantii sunt obligati sa calculeze viteza de autocuratire
pentru debitele specifice fiecarei locatii, nu comentez
ca inca sunt prea multe locuinte fara proiecte.
I: O situatie
des intalnita la unele fose de beton este adancimea mare a acestora, de
multe ori 4m sau mai mult. Sunt intrebat daca se poate adapta un
dren acestora.
R: Nu comentez
motivele care au dus la asa o adancime mare si nici faptul ca atunci
cand se va instala canalizarea pe strada s-ar putea ca fosa sa fie sub
nivelul acesteia. Da, se poate evacua FS intr-un dren de suprafata cu
ajutorul unei pompe de ape uzate. In ultimii ani am implementat acesta
solutie cu rezultate f bune. Lucrarea "la cheie" costa in jur de 3500
Ron.
I:
Am montat o
FS de 6mc din fibra de sticla. La ultima vidanjare era stricata si abea
s-au extras 2mc din ea.
R:
Va pot spune ca nu sunteti
singurul in aceasta situatie. Aceasta fosa, in principiu ar trebui montata
intr-o cuva de beton si de acolo mai departe de realizat un drenaj
adecvat. Din discutiile avute am inteles ca dvs ati ingropat rezervorul
la o adancime de peste 3m si l-ati acoperit cu pamant. La ploi apele
pluviale si din curte si de pe acoperis au ajuns in zona FS, pamantul de
deasupra cesteia devenind ud si deci foarte greu. Probabil ca rezervorul
a cedat sub presiunea greutatii pamantului. Desi este extrem de frustrant
si de deranjant, nu vad ca solutie decat
desgroparea rezervorului si montarea conform instructiunilor, eventual
daca rezervorul mai este in garantie sa negociati cu fabricantul inlocuirea sa. Aparent costul rezervorului este mai mic dar montat intr-o
cuva de beton echivaleaza cu a face o fosa clasica de beton.
I:
Am fost
chemat la o FS aproape identica cu FS1 facuta de
noi. Fosa nu facea fata unui debit de ape uzate provenit de la max
3 persoane.
R: Era o greseala
de montaj facuta de o firma care a copiat tehnologia noastra. Societatea noastra are o echipa foarte specializata care
asambleaza fosele FS1. Aceste fose nu le vindem decat "la cheie" chiar
daca asamblarea pare simpla. Orice abatere de la tehnologia de montaj
poate genera o functionare defectuasa. Concluzia: nu apelati la pseudospecialisti chiar daca pretul pare mai
atractiv.
I: O fosa
adanca la -1,6m la Mogosoaia intr-o zona mlastinoasa acoperita cu
umplutura de deseuri de la demolari.
R: O lucrare
dramatica. Prima dificultate: sapatura la -2,8 m a fost posibila numai
cu escavatorul apa care era la nivelul lacului (-1,7m). A doua
dificultate: umplutura de deseuri din demolari a generat o groapa cu
suprafata de 10mp in loc de 3mp, deci un capac f mare. A treia
dificultate si cea mai grava: practic panza de apa este cu numai 10cm
sub nivelul canalizarii, orice crestere de nivel a lacului va face
canalizarea inutilizabila. Din fericire apele care circula sub pamant,
asa cum vin asa si pleaca; fosa va functiona normal chiar si in aceasta
limita de 10cm. Daca nivelul apelor va mai creste cumva, singura solutie
viabila si realista va fi pomparea.
I: Am
cumparat casa cu o fosa construita din boltari, credeti ca voi avea
probleme?
R: Da, veti
avea. In primele luni, pana la relizarea unui nivel de echilibru al
apelor uzate, vor apare unele mirosuri. In continuare, mirosurile vor
dispare, dar dupa alte cateva luni fosa se va umple si va trebui
vidanjata. Urmeaza vidanjari din in ce in ce mai dese pana veti
constata ca acest lucru va costa cat incalzirea casei.... Pentru
prima perioada va recomandam folosirea unui bioactivator iar mai tarziu
realizarea unui dren adiacent, lucrare pe care o facem in mod curent si
costa ,,la cheie" 2800-4200 lei inclusiv TVA.
I: Drenul
fosei nu mai face fata consumului zilnic de ape uzate.
R:
Din pacate situatia se repeta:
iar o fosa facuta de "amatori" din nou o hiba de montaj. Ba mai mult, am
observat ca o parte din informatia de pe situl nostru este preluata de
altii dar in mod trunchiat si neprofesionist. Din pacate pentru client
lucrarile de remedierile sunt dificile si scumpe; in acest caz chiar am
refuzat contractul. Am facut in ultimii 7 ani peste 500 de FS si n-am
avut probleme.
I: Drenul
fosei nu mai face fata consumului zilnic de ape uzate.
R: La fata
locului am constatat ca fosa nu lucra bine desi nu a fost folosita decat
6 luni: in prima treapta de epurare era o crusta groasa si rigida de
grasime care nu a cedat nici la vidanjare, iar in tubul final de drenaj
erau resturi solide. Am constatat ca nedigerarea substantelor solide,
toate biodegradabile (grasimi, hartie, vata, detergenti, textile), nu
avea loc. Am mai constatat ca locatarul montase o instalatie de dedurizare
a carei purje se descarca in fosa. Aici era cheia problemei: fosele se
fac pentru ca apele uzate sa fie descompuse in noroiuri, grasimi si
gaze, iar purja de la
instalatia de dedurizare e de fapt o saramura de NaCl (sare de
bucatarie - cel mai eficient conservant), care descarca in fosa afara de apa, cam 10-25kg de sare
lunar. Daca ne gandim ca alimentele puse in saramura practic nu se
descompun, am gasit si explicatia logica. Ba mai mult, sarea are
''calitatea" sa deterioreze si capacitatile de drenare ale solului prin
colmatarea capilarelor. Concluzia: drenarea apelor sarate de la
instalatia de dedurizare nu trebuie descarcata in fosa.
Si atentie: problema se pune la fel pentru
toate fosele, de orice model si de oricine ar fi fost facute ele!
I: Sunt
intrebat deseori care este distanta minima intre fosa si put?
R: Raspunsul
la aceasta intrebare ar trebui dat de o legislatie de mediu mai clara.
Exista mai multe variante: in agreementul de mediu pe care il detinem,
agreement semnat de o somitate in domeniu, regretatul prof dr
Mircea Podani, se precizeaza clar: min 10m. In tarile avansate din
Eropa aceasta distanta este de 15m. Americanii de la MIT (Massachusetts
Institute of Tehnology), cea mai reputata universitate tehnica din lume, admit ca apele
menajere dupa ce ies din FS si trec
printr-un strat de pamant (argila nisipoasa) de 1m, pot fi considerate
pure. Din masuratori s-a constatat ca dupa ce trec prin FS, eficienta de
epurare in reducerea materiei organice exprimate in CBO5,
este de 90÷95%,
iar din punct de vedere microbiologic se ajunge la un grad de reducere a
bacteriilor de 99÷100%. In
fine, Ordinul MS536/1997 spune ca "puturile trebuie amplasate la min 10m
de orice sursa posibila de poluare: latrina, grajd, depozit de gunoi sau
dejactii de animale, cotete, etc".
Optimizat pentru: fose, fose septice, vidanjare, statii de epurare, fosa vidanjabila, ministatie de epurare, canad, la cheie, aviz protectia mediului. |
